luni, 8 octombrie 2012

Noe – un sfânt după care Dumnezeu închide ușa

Urcaseră în corabie ultimele animale, fiecare așezându-se la locul pregătit mai dinainte. Urmară copiii, soția și bătrânul Noe. O ultimă privire, un ultim gest de adio spre o priveliște ce în curând va fi inundată de ape. Apoi, întrebători, se gândeau cum ar fi putut închide ușa mai bine, încât să fie siguri că nici un strop de apă nu va intra înlăuntru.
Dar, deodată, ușa se închise pe dinafară. Cineva coborâse din cer pentru a face un gest extraordinar. Și, din acea zi, copiii nu și-au întrebat tatăl niciodată dacă e închisă bine ușa… Pentru că știau de Cine a fost închisă.

În primul rând, Dumnezeu închide ușa după oamenii care umblă cu El.

Geneza 6:9 "Iată care sunt urmaşii lui Noe. Noe era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui: Noe umbla cu Dumnezeu."
Însă înainte să ai pretenția că umbli cu Dumnezeu trebuie să fii neprihănit. Dumnezeu nu umblă cu oricine. Eu pot zice că “umblu cu El” dar El poate zice aceasta despre mine?
Când Dumnezeu umblă cu tine, el are access și la dulapul tău cu haine, și la biblioteca ta, și la bucatarie, și în camera copiilor. Ar asculta muzica ce o asculți tu? Dacă ar fi să participe la masă, ar intra in discuție la subiectele tale preferate?

În al doilea rând, Dumnezeu închide ușa la o corabie făcută după instrucțiunile lui.
Geneza 7:5 "Noe a făcut tot ce-i poruncise Domnul."

Noi trăim o pocăință umbrită de o impresie greșita: că Dumnezeul pe care-l slujim nu e atent la detalii. Sub sintagma că “Dumnezeu se uita doar la inimă”, ne permitem anumite lucruri mărunte crezând că Dumnezeu e bun și iartă. Uităm însă că pentru Dumnezeu contează câți coți are corabia, dacă ușa si fereastra sunt puse la locurile precizate de El, daca smoala e prezentă și afară, nu doar înlauntru, și multe altele. M-am întrebat dacă Dumnezeu ar mai fi închis ușa dacă doar unu din aceste detalii ar fi lipsit…
Corabia poate fi pocaința ce o trăiești in fiecare zi. Dacă nu o traim cu dorința de a împlini Biblia ÎN TOATE, să nu ne așteptăm ca Dumnezeu să închidă ușa după noi…
În al treilea rând, Dumnezeu închide ușa pentru a-I separa pe sfinți de păcătoși o dată pentru totdeauna.

Dacă Noe ar fi trăit o viață duplicitară, probabil rasa umană nu ar mai fi existat. Însă a fost un sfânt și Dumnezeu l-a separat într-o zi de cei care au avut ca și evanghelizare bătaia ciocanelor în cuiele ce-au prins scândurile corabiei împreună, dar care nu s-au pocăit.
Astăzi trăim în lume dar nu avem voie să trăim ca lumea. E adevarat, noi avem o înclinație în a amesteca lucrurile, Dumnezeu însă, le are foarte clar separate.
Într-o zi, se va striga catalogul din cer de catre Marele Profesor. Dacă nu-ți vei auzi numele la litera ta, nu-I vei putea spune că a greșit. Acel strigăt va face separarea pentru totdeauna a sfinților de păcătoși. Însă nu uita: dacă azi, în viața ta de zi cu zi nu se vede o separare clară de lume și obiceiurile ei, nu te aștepta ca Dumnezeu să te separe în acea zi.
Cred ca e vremea să facem o analiză atentă a umblării noastre cu Dumnezeu. Spunea poetul atat de frumos:

Cu Dumnezeu în fiecare zi
Așa umbla în vremea lui și Noe
Și toți râdeau de el atunci în voie;
Dar n-au rămas sub primul curcubeu

Decât cei ce umblau cu Dumnezeu,


Iar indemnul meu, pentru sfintii după care Dumnezeu va închide ușa într-o zi (ca și în pilda celor zece fecioare), este:

Cu Dumnezeu în fiecare zi
Să fim și noi în lumea de țărână,
La pieptul Lui, să fim cu El de mână;
Și într-o zi umblând așa mereu,
Ne vom trezi în cer cu Dumnezeu…


luni, 24 septembrie 2012

Tu ce faci cu ce ți-a mai rămas ?

Salutare dragilor !
..A trecut ceva vreme de când n-am mai scris aici despre mine și despre ceea ce se întămplă cu mine.
Astăzi, am participat la serviciul de înmormântare al unui frate din biserica în care Domnul ne-a așezat să-L slujim, mai exact biserica din Satu Nou, Bacău.

Printre multe alte cadre, n-am putut să nu-l surprind pe tatăl decedatului. (domnul din imagine)
Am rămas surprins de un lucru cu privire la el. Faptul cum se raporta el la această pierdere a copilului său. El a luat despărțirea, ca fiind una temporară. El n-a putut să-și ia adio de la copilul său, pentru că știa că-l va revedea. Și drept vorbind avea dreptate, cei care au adormit în Domnul așteaptă învierea. Ei așteaptă revederea,  și trăiesc cu această speranță !!

Ce vreau să vă zic dragilor este că nimeni nu știe cât mai are de trăit pe acest pământ, singurul care știe este Dumnezeu. Important este ce faci cu ce ți-a rămas ? Poate mai ai 20 de ani de trăit, poate 50 sau poate doar un an, nu știi cât vei mai fi pe acest Pământ. Rămâne această provocare : Ce faci cu ce ți-a mai rămas ?
Alegi să-i dăruiești lui Dumnezeu sau alegi să trăiești pentru tine ?

Dacă vrei să ai parte de viață veșnică în cer, alege să-i dăruiești lui Dummnezeu ce ți-a rămas !


joi, 20 septembrie 2012

Oare lași ceva în urmă ?

Mă uit din nou în spate și nu am cum să nu observ,
În urma mea sunt multe urme, și oare.. câte sunt și unde merg ?

vineri, 7 septembrie 2012

Te văd din nou mergând pe mare..

Te văd din nou mergând pe mare,
Îți văd iar chipul Tău preasfânt..
E iar stărnită marea, Doamne
Și valurile vin spumegând..


joi, 30 august 2012

Întuneric

Târzie noapte iară,
'Ntuneric peste tot !
Aștepți să vină ziua să te trezești din somn..

Aștepți cu nerăbdare
Să treacă negrul crunt.
Așteți să vină ziua, să nu fii la pământ..

Tu stai în întuneric
Și parcă-i tot mai greu
Să vezi cum vine ziua și în culcușul tău..

Târzie noapte iară,
Iar negrul e mai greu,
Nici-o lumină-n zare, doar negru vezi mereu..

Aștepți să vezi lumina
Dar nu o poți găsi.
Căci ziua e departe, iar cerul nu-i senin..

Te prbusești în tină
Dorind din răsputeri,
Să fie iar lumină, iar tu să nu mai pieri !

O singură lumină
Te poate ridica
E doar Isus Hristosul și strălucirea Sa

Amin !


joi, 16 august 2012

Nevoia de “Ane” și “Samueli”

Trăim vremuri în care vrem Samueli ca răspuns la rugăciune, dar ne rugăm puțin și fără lacrimi. Nu mai luăm hotărâri înaintea Domnului pentru că hotărârile adevărate costă. Nu ne mai vărsăm sufletul înaintea Lui ca nu cumva Eli din adunare să ne judece greșit. Nu prea mai avem fețe schimbate când ne ridicăm de pe genunchi pentru că am stat acolo poate de formă, uneori.
Avem prea puține Ane în adunări. Și pe cele pe care le avem le judecăm că prea zic “Amin” sau “Aleluia”. Că prea plâng la rugăciune și că prea se roagă cu foc. Că prea își doresc Samueli pe care să îi inchine Domnului. Uităm ca Penina nu a dus nici un Samuel la Templu, ci doar Ana!

Și Samuelii se răresc pe zi ce trece. Le dăm copiilor telefoane de mici, laptopuri când sunt deja la ciclul primar dar nu le mai cumpărăm “Biblia povestită copiilor”. Sau dacă le-o cumpărăm, uităm să le-o citim zilnic. Uneori nu îi ducem la Templu de frică ca nu cumva un Eli să se lege de ei. Le facem rost de haine dar nu de biserică, ca Ana, ci ca să fie mai prezentabili la grădiniță și la școală.

Samuelii de azi când recită o poezie în față provoacă râsete coriștilor dacă se încurcă la vreun vers. Samuelii de azi, învățați de Ana să cânte o cântare în față, sunt tratați cu ironie dacă falsează. Samuelii de azi, dacă știu prea multe versete la grupa de copii sunt priviți ciudat de către cei care știu bine personajele din desene animate…
Mi-e dor de Samueli. Copiii care să mai audă vocea lui Dumnezeu de mici. Da, copiii de azi care să fie mijlocitorii de mâine. Nu se vor pricepe poate să fie stilați, să impresioneze la vreun solo dar se vor pricepe să aducă jertfe așa cum cere Biblia, cu smerenie și ascultare. Să meargă în Chiriat-Iearim la cei cu inima împărțită și fără lacrimi în ochi și să le zică că au mers 20 de ani degeaba la biserică. Să le zică că poți avea chivotul în Templu și să ajungi in iad dacă nu te pocăiești. E nevoie de Samueli care să ducă poporul la Mițpa pentru a mai pune pietre de aducere aminte (nu când e gata vila sau când e cumpărată o mașina nouă ci când se văd roadele unei umblări cu Dumnezeu).

Dacă aveți Ane în adunare, prețuiți-le. Dacă le vedeți zăbovind în rugăciune când alții stau cu ochii deschiși, nu le judecați. Nu! Pentru că vor intra într-o zi cu un Samuel în brațe din care nu își vor dori să facă un avocat sau doctor în primul rând, ci un copil de Dumnezeu.
Și mare va fi ziua când Samuel va veni în fugă la vreun Eli și îi va spune de o voce pe care a auzit-o. Apoi, undeva în noapte, o rugă sinceră va zgudui văzduhul: “Vorbește Doamne, că robul tău ascultă”!

  Și VOCEA aceea, fiți siguri, va vorbi!

Sursa: Resursecreștine

duminică, 5 august 2012

✓ Verificat : Oamenii lui Dumnezeu sunt minunați..

Da, astăzi am putut să experimentez din nou frumusețea lăsată de Dumnezeu în noi, oamenii. Mergând în drum spre Satu Nou (locul unde Dumnezeu ne-a rânduit să-L slujim) și ascultând predici ale fratelui Richard Wurbrand, am realizat ce oameni minunați are Dumnezeu. Odată ajunși la Satu Nou, a trebuit să mă duc să aduc alte 4 persoane din Magazia (o localitate aflată la 20 km de Satu Nou). Printre persoanele care le-am adus, a fost si fratele meu scump, Pavăl Ciripan (faceți click pe nume), un bătrănel de 97 ani, o persoană deosebită prin care Dumnezeu mi-a vorbit personal în multe feluri.
Când am ajuns acolo, fratele mă aștepta de la ora 5, pregătit să vină la Casa Domnului, pentru a lua Cina având pe chip o bucurie greu de descris în cuvinte, o bucurie pe care aș vrea și eu să o am. După ce am ajuns, iar programul s-a terminat, am avut deosebita plăcere să-l duc înapoi acasă, împreună cu soția dânsului (87 ani).
La sfârșit, după ce am ajuns acasă, cu ochii în lacrimi de bucurie mi-a mulțumit pentru că l-am adus acolo unde se cheamă numele lui Dumnezeu și m-a sărutat, exact cum spune Pavel în epistolele sale, m-a sărutat cu o sărutare sfântă..

Am selectat câteva întrebări puse fratelui dintr-un articol despre el, al unui ziar local .
Care credeţi că este secretul longetivităţii dumneavoastră?
Nu m-am supărat pe nimeni, acesta este secretul meu. Dacă ştiam pe cineva potrivnic, duşman sau chiar dacă mă bătea, eu nu puteam să mă supăr. 

Ce-i place?
Îi place să citească şi să interpreteze textele din Evanghelie. Numai în ultimele nouă luni a citit 19 cărţi. „Citesc foarte mult pentru că ochii şi urechile mi-s bune“, spune Pavăl Ciripan. La 95 de ani i-ar plăcea să mai predea încă un curs de croitorie. 

Am simțit bucuria de avea un om minunat lângă mine, un om care a știut să râmană lângă Dumnezeu, chiar dacă a trebuit să facă închisoare pentru asta. Un om a cărui exemplu de credință aș vrea să-l urmez și eu.

"..Îți mulțumesc Doamne pentru o zi în care ți-ai arătat din nou dragostea pentru mine !
Te iubesc, Părinte !"

 "Călătorind împreună cu Dumnezeu" (M.A)


vineri, 3 august 2012

O încurajare..

"..Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine: ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei. Arată-mi, Doamne, căile Tale şi învaţă-mă cărările Tale. Povăţuieşte-mă în adevărul Tău şi învaţă-mă; căci Tu eşti Dumnezeul mântuirii mele, Tu eşti totdeauna nădejdea mea! Adu-Ţi aminte, Doamne, de îndurarea şi bunătatea Ta; căci sunt veşnice. Nu-Ţi aduce aminte de greşelile din tinereţea mea, nici de fărădelegile mele; ci adu-Ţi aminte de mine, după îndurarea Ta, pentru bunătatea Ta, Doamne! Domnul este bun şi drept: de aceea arată El păcătoşilor calea."  Psalmul 25:3-8

Tu plângi ?

Tu plângi? - dar mergi la alții..
Și vezi ce-ndura ei,
Și iți va fi rușine
C-ai plâns fără temei.

Ești trist? - dar ia aminte
Al altora amar
Și-ti vei vedea povara
Pe lânga-a lor, un har.

Cârtești? - dar mai degraba
Nu tremuri ce-ar putea
Să vină peste tine
Din chiar cârtirea ta?

Ci 'nalță mulțumire
Spre ceruri ne-ncetat
Că nu ți-a dat mai grabnic
Precum ai meritat.

Și laudă-L pe Domnul
De toate-a Lui lucrări - 
C-atuncea vezi în toate
Doar binecuvântări.


Traian Dorz 

miercuri, 25 iulie 2012

Poezie de seară

În lupta mea din lume, de-atâtea ori cad frânt,
Și nu doar câderea mă lasă la pâmânt,
Atâtea lupte-n mine se duc când sunt pe jos,
Dar când sunt în picioare, mă simt victorios !

Picioarele-mi sunt strâmbe, nu cred că pot să merg
Încerc să calc pe stângul, în dreptul nu mă-ncred.
Și doar un pas făcut-am și-am căzut înfrânt.
Rămân jos în tărână și-ncep din nou să plâng.

Aștept să pot învinge, să mă ridic cumva
Dar vine o durere și crește rana mea..
Mă rog ca în durere, să nu cârtesc nimic
Ci totul în smerenie să accept și să înghit..

Mă uit pe lângă mine, atâția zac căzuți
Se prind de multe lucruri, să fie cât mai sus..
Încerc și eu cu drag să le dau ajutor,
Cu mâna-mi suferindă le prind și brațul lor.

Iar după toate-acestea, râmănem la pământ
Cu capul în tărână și trupul este frânt..
Nimeni nu ne mai poate acum ridica,
Dar iată, vine-o Mână, e însăși Mâna Sa.

Va urma..

duminică, 22 iulie 2012

Învățând să fim mulțumitori

Salutare dragilor 

Astăzi m-am trezit bucuros de dimineață, am avut parte de o zi cum nu se putea mai bună cu acești minunați copii. În ciuda lipsurilor materiale, ei au știut să fie bucuroși, iar bucuria lor m-a cuprins și pe mine. Printre multe alte lipsuri, una din fetițe, nu avea papuci, i s-au rupt, însă m-a surprins felul frumos și gingaș al unei alte fetițe (foarte sărace) care avea o pereche în plus și i-a daruit-o ei.. 
Am stat după aceea și m-am gândit, dacă eu sunt gata să dăruiesc din lucrurile mele atât de ușor și spre rușinea mea vă mărturisesc, că mi-ar fi fost greu să renunț la papucii mei. 

Dragilor, dacă Dumnezeu ne dăruiește un lucru să-I mulțumim Lui pentru ceea ce ne-a dăruit, există persoane care și-ar dori din tot sufletul să poată avea ce avem noi. Iar din tot ceea ce El ne-a dăruit, să luam seama și la cei care nu au, pentru ca bucuria noastră să fie deplină..

P.S: O să-mi lipsească timpul petrecut cu voi, frumoșilor..

vineri, 20 iulie 2012

Îmi lipsești, Doamne..

Mi-e dor de liniște și pace
O liniște ce lumea nu mi-o dă.
Mi-e dor de liniște și pace
O pace ce lumea nu mi-o dă..

Lipsește-n mine liniștea și pacea
O liniște ce lumea nu mi-o dă
Lipsește-n mine liniștea și pacea
O pace ce lumea nu mi-o dă..

Doresc să am în mine o liniște și-o pace
O liniște ce lumea nu mi-o dă
Doresc să am în mine o liniște și-o pace
O pace ce lumea nu mi-o dă..

Tu ești liniștea și pacea
Tu ești liniște și-alin
Tu, o Doamne îmi dai pacea
Tu ești pace și alin..

Amin !

joi, 31 mai 2012

Mai știi, mă mai cunoști?

Mai știi, mă mai cunoști?
Mai știi Tu Doamne rana mea?
Mai știi ce tare mă durea?


Mai știi, mă mai cunoști?
Mai știi ce mult plângeam cu Tin'?
Mai știi ce lupte-aveam în min'?

...

Și totuși Doamne, mă mai știi?
Mai vezi în mine ce am fost?
Mă știi, mă mai cunoști ?

...

Aștept răspuns Părinte Scump,
Aștept, în ascultare..


sâmbătă, 14 aprilie 2012

De ce Petru se pocăiește și Iuda nu ?


Matei pune ambele trădări ale lui Isus, din parte celor doi ucenici ai săi – Petru şi Iuda, în aceeaşi secţiune de text. Unul este super-spiritualul iar celălalt este pungaşul. Unul se pocăieşte după ce Îl trădează dar celălalt îşi pune capăt vieţii. Ce anume l-a făcut pe unul să se pocăiască iar pe celălalt să se sinucidă?
Motivele rătăcirii parţiale a lui Petru
1. Isus s-a rugat pentru el. Domnul Isus mijloceşte pentru credinţa lui Petru şi profeţeşte că acesta se va pocăi şi va fi din nou împreună cu fraţii lui.
2. Petru nu a trăit în păcat. Lepădarea lui Petru a fost una pe moment sub impulsul fricii şi a sentimentelor amestecate şi nu un act premeditat, bine calculat ca şi al lui Iuda.
Motivele rătăcirii mortale a lui Iuda
1Iuda acceptă gândul vânzării. Biblia spune că în timpul cinei Iuda “diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gândul să-L vândă” iar Iuda acceptă această idee (Ioan 13:2).
2Scriptura trebuia să se împlinească. De fapt – motivul ultim al trădării şi sinuciderii lui Iuda este faptul că Biblia trebuia să se împlinească şi în acest aspect (Ioan 13:18; Fapte 2:16).
3Iuda respinge cercetarea de la Cină. Biblia spune că “căci ştia pe cel ce avea să-L vândă; de aceea a zis: „Nu sunteţi toţi curaţi” însă Iuda nu se cercetează vis-a-vis de aceste cuvinte şi cele care au urmat (Ioan 13:11).
4A avut un stil de viaţă păcătos. Iuda a trăit un stil de viaţă păcătos şi murdar. Tot timpul a furat din banii grupului al cărui casier era. Acest lucru l-a condus spre fapte mai grave. Isus spune despre el că era un drac (Ioan 12:6; 6:70,71).
5Satana era în el (Ioan 13:27). Când a luat bucăţica de pâine la ultima cină cu Isus Iuda ajunge posedat de diavol. De acum înainte Iuda este în controlul deplin al diavolului.
6Isus îl trimite pe Iuda. Când Iuda i-a bucăţica de pâine şi Satana intră în el, Hristos nu îl opreşte ci îi spune:  ce ai să faci, fă repede - atitudine foarte diferită faţă de cea pe care o are vis-a-vis de Petru (Ioan 13:27).
7Ignoră identitatea lui Isus. Isus declară despre Sine că este Mesia, că este Profet şi că este Împăratul pe care Dumnezeu L-a trimis pentru Israel dar Iuda se poartă cu Hristos de parcă nu Acesta nu l-ar fi cunoscut.
8Ignoră misiunea lui Hristos. Iuda este probabil dezamăgit de Hristos care pare să nu împlinească aşteptările clasice ale evreilor din partea lui Mesia.
9Trăirea în ipocrizie. Ipocrizia religioasă este unul dintre cele mai perverse păcate existente pentru că el maschează cu succes, pentru o perioadă, adevărata realitate prezentă în inima ipocritului. Ea adânceşte păcatul în inimă.

joi, 5 aprilie 2012

Logo - Păreri, Sugestii

După o îndelungată vreme de așteptare, am reușit să-mi fac și eu un logo. Aș dori să aflu păreri, sugestii, comentarii (fie bune, fie rele)..

Hmm.. cum vi se pare ?

luni, 5 martie 2012

Prea stresat, ca să fiu binecuvântat

Te-ai întrebat vreodată de ce nu mai simți că ești binecuvântat?

Trăind zilnic într-o lume care a uitat să se bucurie, mă simt uneori : Prea stresat ca să fiu binecuvântat.
De multe ori mă văd atât de stresat ca lucrurile nu merg așa cum cred eu ca ar fi bine încăt îi diminuiez puterea lui Dumnezeu în viața mea. Cârtesc atunci când Dumnezeu lucrează și totuși eu îl rog să lucreze. Sunt inconstient de planul Lui pentru mine, realizând că de multe ori Dumnezeu vrea să lucreze în mine, dar eu nu-l las, pentru ca sunt : Prea stresat ca să fiu binecuvântat !

Te-ai gândit vreodată ca ești prea stresat ca să fii binecuvântat?

Ce vreau să vă zic, dragilor, este că prin îngrijorările noastre, prin felul nostru egocentric, diminuam puterea lui Dumnezeu. Dorinm să ne îndeplinească El nouă planurile, nicidecum noi pe ale Lui. Haideți să ne întoarcem la bucurie, la pace și la rabdare, pentru că doar așa putem împlini planul lui Dumnezeu pentru noi ! Haideți să ne întoarcem la calea lui Dumnezeu, pentru ca El să ne binecuvânteze !

Fiți dar binecuvântați, pentru ca stresul și supararea să disapră din viața voastră !

"Mai dă-ne Doamne umilință, iertare, pace, te rugăm,
Căci doar în Tine-i biruință și bucurie veșnică..."

sâmbătă, 4 februarie 2012

O rugă..

Ce dulce este glasul Tău și chiar mustrarea Ta, nu doare !
Căci Tu ești fiu de Dumnezeu, și noi în Tine-avem scăpare..

(...)

Mai dă-mi iubirea Ta cerească, să-mi clocotească inima..
Să-mi radieze iarași viața atunci când Tu trăiești în ea !